Lucia Cojocaru, președintele SLIP Cluj: „20% din elevii noștri nu au nici conexiune la internet, nici televizoare la care să urmărească emisiunile educative”

75

Lucia Cojocaru, președintele SLIP Cluj: „20% din elevii noștri nu au nici conexiune la internet, nici televizoare la care să urmărească emisiunile educative”Situația pandemică în care ne aflăm, valul trei care în luna aprilie va înregistra, după toate predicțiile, un nou vârf readuce în discuție eventualitatea reîntoarcerii școlii în scenariul roșu, înainte sau după vacanța de primăvară. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar fi mai pregătită școala pentru învățământul online decât a fost anul trecut? Lucia Cojocaru, președintele sindicatului din educație Cluj (FSLI) este de părere că încă sunt multe de făcut, din acest punct de vedere, iar școala este departe de a face față unui asemenea scenariu care revine periodic și cu care trebuie să ne obișnuim. În ce privește bugetul educației și salariile cadrelor didactice, liderul sindicatului clujean spune că încă nu există voință politică pentru învățământ.

Valul trei pandemic ridică, din nou, semne de întrebare cu privire la soarta școlii în următoarele luni. Mai mult, în toamnă se prefigurează al patrulea val. Este posibilă o întoarcere a școlii în scenariul roșu, cu predare online? Ce ar însemna această măsură pentru copii, pentru elevi?

Este posibilă, chiar probabilă întoarcerea școlii la scenariul roșu, dar ar însemna un nou dezastru peste cel existent. Copiii au dreptul la educație și n-au nicio vină că statul este un prost organizator, că nu a prevăzut din timp kituri noninvazive de testare, acceptabile și de către părinții școlarilor de vârstă mică. De asemenea, pentru că nu a prevăzut delegarea de cadre medicale în școli încă din primele zile ale reînceperii școlii cu prezență fizică. Fără testare nu avem un mijloc corect de control, iar pericolul răspândirii bolilor persistă, atât pentru copii, cât și pentru familiile lor. De aceea, la un moment dat, întoarcerea la predarea online poate deveni imperioasă, nu va fi doar o opțiune benevolă. Efectele însă vor fi, repet, dezastruoase. Această discontinuitate survenită deja în al doilea an școlar va fi o rană deschisă în viața copiilor, sub raportul educației, al socializării corecte, al integrării profesionale.

Ce ar însemna revenirea la scenariul roșu pentru cadrele didactice? Cât de pregătite sunt, în momentul de față?

Profesorii au făcut deja tot posibilul pentru a nu facilita răspândirea virusului la clasă sau în cancelarie. Consider că sunt categoria profesională cea mai responsabilă profilactic. Majoritatea s-au vaccinat, alții sunt pe lista de așteptare. Profesorii sunt conștienți că educația se face  prin contact direct adult-copil. Calitatea profesională a cadrelor didactice într-un județ cu centru universitar reputat este asigurată inclusiv prin cursuri de folosirea a platformelor educaționale online, deci profesorii sunt pregătiți pentru ambele stiluri de predare. Experiența predării online le va fi utilă și în condiții normale, fiind, în opinia mea, o alternativă la after-school, dar nu la predarea din programul de dimineață.

Scenariul roșu lovește, în primul rând, copiii din comunitățile dezavantajate.  Care este situația la nivelul învățământului clujean?

Există comunități vulnerabile în județul Cluj și nu puține. Inspectoratul a făcut eforturi pentru asigurarea cu rechizite școlare, dar, din datele pe care le avem, cca 20% din elevii noștri nu au în gospodăriile părinților nici conexiune la internet, nici televizoare la care să urmărească emisiunile educative. În sectorul urban, lucrurile sunt mai aproape de normalitate. Logistica școlară și securitatea sanitară e bună în școlile care au clase cu predare fizică, iar majoritatea familiilor elevilor s-au dotat cu instrumentele necesare predării online.

Sunt mulțumiți profesorii clujeni de bugetul educației în 2021?

Este cel mai mic buget din ultimii 30 de ani: 2,5%. Oricât de bine intenționat ar fi ministrul, el va fi legat de mâini prin acest buget. Nu putem să vorbim despre inițiative de reformă. Școlile ar trebui să-și încheie activitatea educațională în iunie, lunile iulie și august fiind dedicate tradițional lucrărilor de reabilitare și modernizare a clădirilor, pe baza unor devize de lucrări contractate din timp, altfel ne vom trezi cu o rectificare bugetară care ne va lua înapoi și puținii bani, pe motivul fals că n-am fost în stare să-i cheltuim.

Reprezintă, în continuare, o problemă salariile pentru angajații din învățământ?

Cât privește salariile profesorilor, ele sunt făcute să umilească, nu să răsplătească, sunt neatractive pentru tinerii care vor să intre în branșă, insuficiente pentru profesorii de vârstă medie sau înaintată, oameni care au taxe de plătit, familii de întreținut, boli de tratat. Voință politică pentru învățământ nu există la actualii guvernanți, deci nu ne miră că salariile personalului sunt menținute la limita suportabilului.