Ovidiu Florin Tripșa, inspectorul școlar general al ISJ Brașov: “Incertitudinea în care trăim nu ne lasă prea mult timp pentru a visa la lucruri bune și frumoase”

225

Ovidiu Florin Tripșa, inspectorul școlar general al ISJ Brașov: “Incertitudinea în care trăim nu ne lasă prea mult timp pentru a visa la lucruri bune și frumoase”

Domnule Inspector General, câți elevi au solicitat efectuarea de ore remediale în județul Brașov, acum în semestrul II?

O întrebare destul de abruptă pe care am mai primit-o și de la jurnaliștii din presa locală chiar de la primele anunțuri ale domnului ministru cu privire la posibilitatea efectuării unor ore de recuperare și fixare, să le spunem, destinate elevilor care au fost în imposibilitatea de a se conecta sau chiar adapta, din diverse motive, la învățământul online sincron.

Acest lucru a fost reglementat prin Ordinul de Ministru nr. 3.300, la care s-au mai efectuat, prin diverse note, reglementări sau precizări și, desigur, de-a lungul timpului, vom încerca să optimizăm acest proces de educație remedială.

Revenind la întrebarea dumneavoastră, putem spune că, dintr-un total de 42.468 de elevi din clasele I-VIII, la o primă estimare – adică elevi care nu și-au încheiat situația școlară sau care se află în stare de corigență – a rezultat un număr de 5.764, iar în momentul depunerii cererilor am contabilizat 4.068 cereri depuse.

Putem să mai adăugăm faptul că ultima cifră poate să se modifice, să se actualizeze, în fiecare lună, acest lucru efectuându-se în cornformitate cu reglementările în vigoare, prin depunerea, la secretariatul fiecărei școli, a cererilor de participare în acest program, până la data de 25 ale fiecări luni.

Câte cadre didactice au reușit să se vaccineze până în momentul de față, la nivelul județului Brașov?

O cifră exactă nu putem prezenta la această oră, din mai multe motive. La o primă estimare a numărului de persoane care sunt încadrate în sistemul de educație și care doresc să se vaccineze a rezultat un procent de aproximati 45% din numărul total de cadre didactice, personal didactic auxiliar și nedidactic.

Ulterior acestei estimări, prin demararea campaniei de vaccinare dedicată personalului din învățământ și stabilirea centrelor respective a fluxurilor de vaccinare, procentul a mai crescut cu siguranță. 

Județul Brașov a intrat, alături de București și de alte câteva județe, în scenariul roșu. Ce înseamnă acest lucru pentru școală, cât și în ce măsură afectează asta învățământul brașovean?

Trebuie precizat faptul că mai important este indicele raportat la nivelul fiecărei localități și nu scenariul în care este încadrat județul.

Funcționarea școlilor este reglementată de ordinul comun al celor două ministere și prin stabilirea punctuală a modului de funcționare a fiecărei școli din fiecare localitate a țării.

De menționat că există o mare deosebire între carantinarea unei localități și depășirea pragului de infectare de 6 la mia de locuitori. Peste acest procent este adevărat că unitățile școlare de la nivelul acelei localități își întrerup activitatea fizică, indiferent de nivelul de școlarizare despre care vorbim, trecând la învățământ online.

Intrarea școlilor în online, în martie 2020, ne-a determinat să facem saltul forțat spre digitalizarea învățământului. Pandemia a scos la iveală faptul că ne lipsește infrastructura, logistica pentru digitalizarea învățământului. Cum au stat lucrurile în jud. Brașov?

Este adevărat că momentul martie 2020 va rămâne ca unul istoric, inedit, moment în care busola tuturor a cam luat-o „razna”. Dacă e să vorbim despre învățământul românesc, acest moment ne-a surprins cu totul, fără o platformă unică, fără material în format electronic, cu zone, mai ales în mediul rural, în care rețeaua de internet nu funcționează, etc.

În județul Brașov au fost create pentru fiecare școală conturi pe platforma educațioanlă pusă la dispoziție de Google, G Suite for Education, apoi clarificându-se și modalitățile de efectuare a orelor în sincron și asincron. În zonele sau mediile în care acest lucru nu a fost posibil imediat, au fost găsite variante alternative de comunicare pe alte rețele.

Revenind la întrebarea dumneavoastră și corelînd-o cu prima întrebare, cifrele ne arată că nu chiar foarte mulți copii s-au pierdut pe drum. Desigur că ideal ar fi să „nu lăsăm pe nimeni în urmă”, dar eforturile colegilor directori și profesori, eforturile comunităților locale nu au fost zadarnice, iar situația nu este una chiar dezastruoasă.

Comparând cu alte state europene și nu numai, infrastructura existentă la nivelul operatorilor de internet, a rețelei, a vitezei, țara noastră se află pe o poziție de vârf. În aceeași idee, în alte state profesorii au refuzat să efectueze ore online, pe când în cazul colegilor noștri, aceștia au dat dovadă de empatie, implicare, creativitate și au reușit să își țină aproape elevii.

Cadrele didactice au fost prinse nepregătite pentru școala online, multe dintre ele au preferat să se pensioneze (cele care se apropiau sau împliniseră vârsta de pensionare). Ce s-a întâmplat, din acest punct de vedere, în județul Brașov?

Nu cadrele au fost prinse nepregătite, ci întreg sistemul și nu numai sistemul românesc, ci cel mondial, așa cum de altfel am precizat în răspunsul anterior. Nicio țară din lume nu avea pregătită vreo platformă educațională la care să apeleze ca variantă de rezervă. Din cunoștințele mele, în Israel au fost puse bazele unei astfel de platforme cu ceva ani în urmă, dar nici acolo nu a fost definitivată, finalizată.

Mediul universitar românesc, beneficiind de o reală descentralizare, a avut posibilitatea de a se adapta mai rapid noilor cerințe.

În mediul preuniversitar am promovat materiale, am promovat exemple de bună practică, am păstrat legătura cu colegii profesori și cu elevii, dar și cu colegii consilieri psihopedagogi, al căror rol îl văd foarte important în această perioadă.

Există cursuri de perfecționare pe această direcție a digitalizării. Au apărut cursuri de perfecționare specializate pe ceea ce înseamnă predare sau distinct evaluare, mai ales că acum este foarte dificil de a face o evaluare obiectivă și suntem puși în situația de a găsi metode alternative în acest sens.

Relativ la aspectele ce țin de pensionarea colegilor profesori, aceasta ar trebui corelată cu legea pensiilor, care asigură colegilor care iau această decizie în această perioadă un venit mai mare. Deci motivația de a ieși la pensie devine și ea mai mare, în aceste condiții. În perioada septembrie-decembrie 2020 au fost înregistrate circa 61 de cereri de pensionare, dar în ianuarie 2021 au existat 174 de cereri de menținere în activitate peste limita vârstei de pensionare. Deci iată că lucrurile s-au mai stabilizat.

Revoluția digitală este în curs, pandemia va înregistra și de aici înainte urcușuri și coborâșuri. Care este strategia privind digitalizarea? Pe ce direcții vă veți mișca în acest sector extrem de important?

Spuneam că mediul universitar beneficiază de o reală și constructivă descentralizare. Consider că sistemul preuniversitar nu este pregătit în totalitate de acest lucru.

Din poziția pe care o dețin momentan am încercat să încurajez colegii directori în acest sens, să-i susțin în deciziile pe care le-au luat, să-și câștige încrederea în rolul pe care îl au, deoarece ei sunt cei care cunosc cel mai bine resursele pe care le dețin la nivelul școlii și aici mă refer la resursa umană, resura materială, dar și la relația cu comunitatea.

Pot fi luate decizii punctuale de dezvoltare și implementare până la o ,,directivă de la centru”. „De la centru” cred că ar fi nevoie urgentă de o schimbare majoră de abordare relativă la numărul de ore alocat elevilor, numărul de discipline, promovarea de la un ciclu de învățământ la altul, trecerea de la nivelul preuniversitar la cel universitar.

În calitate de părinte pot afirma că este inuman ca elevul să stea 6 sau 7 ore pe zi în regim online, ca apoi să mai continui cu alte câteva ore pentru efectuarea temelor, de fapt un inline asincron, dar aceasta este o observație strict personală.

Pentru digitalizarea școlilor din județ am purtat discuții cu autoritățile locale pentru implementarea de proiecte care prevăd achiziția de dispozitive electronice, iar la nivelul colegilor inspectori am încurajat realizarea de materiale pentru ceea ce se numește resure educaționale deschise.

De asemenea, și inspectoratul școlar a achiziționat un număr de 151 de tablete pe care le-am direcționat spre elevii din zone defavorizate.

Cum vedeți viitorul acestei generații în cazul în care se va recurge, din nou, la trecerea, în număr mare, a școlilor în scenariul online?

Nu știu ce să spun. Personal sunt o fire optimistă, dar incertitudinea în care trăim cu toții nu ne lasă prea mult timp pentru a visa la lucruri bune și frumoase.

Mă gândesc la cei din clasele de început de ciclu că ei de fapt nici nu se prea cunosc între ei. Mă gândesc la absolvenții de anul trecut, dar și de anul acesta cel puțin, că nu vor gusta din emoțiile de final de ciclul.

Zic să ne concentrăm pe ce avem de făcut acum. O soluție unică și magică am constatat că nu există. Să încercăm să fim aproape unii de alții, să ne încurajăm și să avem răbdare. Răbdarea și nădejdea pot fi salvatoare!