Propunerile Consorțiului Universitaria pentru îmbunătățirea Proiectului de Lege a Învățământului Superior

11

Propunerile Consorțiului Universitaria pentru îmbunătățirea Proiectului de Lege a Învățământului Superior

O delegație a Consorțiului Universitaria, alcătuită de șase rectori s-a întâlnit, luni 25 iulie, cu premierul Nicolae Ciucă, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian-Ioan Burduja și cu Consilierul Prezidențial pentru probleme de Educație și Cercetare, Ligia Deca, prilej cu care acedsta a prezentat propunerile privind îmbunătățirea și completarea Proiectului de Lege a Învățământului Superior. La întâlnire au participat și reprezentați ai altor cinci consorții universitare românești.

Întâlnirea s-a desfășurat pe fondul intrării în dezbatere publică a celor două proiecte de legi ale educației. Potrivit unui comunicati de presă, rectorul Universității din București și președintele în exercițiu al Consorțiului Universitaria, Marian Preda, și-a exprimat, în numele forului, sprijinul față de proiectul România Educată și „dorința de adoptare a unei Legi a Învățământului Superior care să asigure o implementare eficientă, echitabilă și sustenabilă a acestui proiect elaborat în spiritul promovării interesului național” și a prezentat, în numele consorțiului, principalele cinci propuneri privind îmbunătățirea Proiectului de Lege a Învățământului Superior.

În continuare, textul integral al comunicatului de presă și propunerile Consorțiului Universitaria pentru îmbunătățirea și completarea Proiectului de Lege a Învățământului Superior:

„Luni, 25 iulie 2022, o delegație de șase rectori a reprezentat Consorțiul Universitaria la întâlnirea cu Primul Ministru al României, domnul Nicolae-Ionel Ciucă, cu Ministrul Educației, domnul Sorin Cîmpeanu, cu Ministrul Cercetării Inovării și Digitalizării, domnul Sebastian-Ioan Burduja, cu Consilierul Prezidențial pentru probleme de Educație și Cercetare, doamna Ligia Deca, la care au participat și reprezentații altor cinci consorții universitare românești.

Rectorii universităților membre ale Consorțiului Universitaria prezenți la întâlnire au fost prof. univ. dr. Marian Preda, Rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, Rectorul Academiei de Studii Economice din București, prof. univ. dr. Cezar Ionuț Spînu, Rectorul Universității din Craiova, prof. univ. dr. Sorin Radu, Rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, conf. univ. dr. Dan-Marcel Iliescu, rectorul Universității „Ovidius” din Constanța, prof. univ. dr. Lucian Georgescu, Rectorul Universității „Dunărea de Jos” din Galați. De asemenea, a participat prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, Rectorul Universității de Vest din Timișoara și Consilier al Primului Ministru.

În cadrul întâlnirii, prof. univ. dr. Marian Preda, Rectorul Universității din București și Președintele în exercițiu al Consorțiului Universitaria, a exprimat, în numele forului, sprijinul față de proiectul România Educată și dorința de adoptare a unei Legi a Învățământului Superior care să asigure o implementare eficientă, echitabilă și sustenabilă a acestui proiect elaborat în spiritul promovării interesului național. În acest scop, prof. univ. dr. Marian Preda a prezentat, în numele Consorțiului, principalele cinci propuneri pentru îmbunătățirea Proiectului de Lege a Învățământului Superior:

1.Universitățile din Consorțiul Universitaria sunt de acord cu întărirea autonomiei universitare la toate nivelurile.

Conform principiului autonomiei universitare solicităm ca universitățile, la propunerea departamentelor și facultăților, cu avizul conform al Consiliului de Administrație și prin Senatele Universitare, să decidă privind criteriile de performanță pentru prelungirea statutului de titular al cadrelor didactice peste vârsta de pensionare, adică peste vârsta de 65 de ani, și nu (doar) peste 70 de ani așa cum prevede Art. 218, alineatul 3.

Prelungirea automată, la cerere, a statutului de titular între 65 și 70 de ani care rezultă din actuala formă a Art. 218(2)  afectează grav principiul autonomiei universitare dar și principiul echității între categoriile de pensionari, reglementând printr-o lege a educației privilegii și condiții excepționale de pensionare specifice unei legi a pensiilor.

Propuneri de rezolvare a acestei situații:

1a) Reformularea alineatului 3 din Art. 218  în spiritul prevederilor actuale ale Legii

1/2011:

(3) Senatul universitar din instituțiile de învățământ superior de stat, particulare şi

confesionale, în baza criteriilor de performanţă profesională şi a situaţiei financiare, poate decide continuarea activităţii unui cadru didactic sau de cercetare după împlinirea vârstei de pensionare. În această situație, instituția de învățământ superior încheie, anual, cu personalul căruia i s–a aprobat menținerea calității de titular peste vârsta de 65 de ani, un contract individual de muncă pe durată determinată. Cadrele didactice pensionate, care nu au calitatea de titular, pot fi plătite și în regim de plată cu ora.

1b) Al. 2.: Cadrele didactice care împlinesc vârsta de pensionare își pot menține calitatea de titular în condițiile stabilite de senatele universitare având în vedere performanțele și situația financiară.

Al. 3. Cadrele didactice deja pensionate se pot reîncadra în învățământul universitar în poziții de cercetare prin concurs.

  1. Pentru o reprezentare echitabilă în comisiile consultative ale Ministerului Educației a tuturor consorțiilor universitare, a tuturor centrelor universitare și a tuturor domeniilor de studii fundamentale (matematică și științe ale naturii; științe inginerești; științe biologice și biomedicale; științe sociale; științe umaniste și arte; știința sportului și a educației fizice) Consorțiul Universitaria solicită:
  2. Completarea Art. 142, alineatul 3, prin menționarea consultării pe lângă CNR

și a consorțiilor universitare „după consultarea CNR și a consorțiilor universitare…”

  1. introducerea la Art.142 a unui alineat nou, 3 bis, cu următoarea formă:

„Componența comisiilor naționale prevăzute la alineatul 2 va asigura reprezentarea

proporțională conform numărului de studenți și a numărului de cadre didactice titulare a tuturor consorțiilor universitare, centrelor universitare, și tuturor domeniilor de studii fundamentale (matematică și științe ale naturii; științe inginerești; științe biologice și biomedicale; științe sociale; științe umaniste și arte; știința sportului și a educației fizice).”

  1. În prezent, deși includ 43% dintre studenții din România, universitățile din Consorțiul Universitaria primește doar 34% din finanțare alocată de Ministerul Educației. Pentru încurajarea performanței la nivel național și internațional prin sistemul de finanțare și pentru o justă finanțare a tuturor domeniilor și tipurilor de universități, propunem:

3.1. La art. 114, finanțarea suplimentară să reprezinte minim 35% (nu 33%) din întreaga finanțare instituțională, nu numai din cea de bază. Așa cum apare acum, Consorțiul va avea numai 23,92% din finanțarea totală, adică mai puțin ca în prezent.

3.2. Introducerea, la Art. 143 a unui alineat suplimentar, aa) justifică public în cadrul metodologiei de finanțare prevăzută la punctul a) și printr-un capitol distinct în cadrul raportului anual prevăzut la punctul d) formula/formulele de alocare a tuturor resurselor (finanțarea de bază, finanțarea suplimentară, etc) și fiecare coeficient de finanțare în parte pe minim 3 componente : 1) promovarea performanței, 2) eficiență, 3) echitate.

3.3. La art. 172 (6), se vorbește de finanțarea de bază asigurată prin granturi de studii calculate pe baza costului mediu per student echivalent (nu pe costul real – ce se urmărește prin proiectul UEFISCDI, aproape finalizat) și de domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă și competitivă a societății. Propunerea este de a se raporta la costul real per student pe domenii de studii de licență și masterat.

  1. Prioritățile învățământului superior românesc din proiectul de lege trebuie să pună accent pe finanțarea cercetării și a internaționalizării.
  2. a) Solicităm introducerea la Capitolul XII a unui articol distinct care să stipuleze

angajamentul ferm de finanțare publică a cercetării fundamentale în universități

(pe modelul programelor nucleu) cu precizarea PROCENTULUI DIN PIB alocat

cercetării și procentului din PIB alocat de la bugetul de stat activității de cercetare

în universități (alta decât granturile de cercetare alocate pe bază de competiție). Un

angajament privind elaborarea unei legi/metodologii distincte împreună cu Ministerul Cercetării ar fi binevenit.

  1. b) Solicităm gruparea referirilor la internaționalizare din proiectul de lege într-un

Capitol distinct, XIII bis dedicat internaționalizării învățământului superior în care

să se menționeze acest obiectiv și angajamentul Ministerului Educației de a finanța

public internaționalizarea.

  1. Trebuie corelat Art. 34 (8) cu Art. 171 (6) – legat de sumele constituite ca venituri proprii sau venit la bugetul statului.

Universitățile din Consorțiul Universitaria au pregătite și vor trimite în mod oficial, până la finalul acestei săptămâni, liste individuale cu alte propuneri specifice, punctuale, de completare și îmbunătățire a Proiectelor de Legi ale Educației cu accent pe Proiectul de Lege

a Învățământului Superior, pe care le vor discuta cu Ministrul Educației, domnul Sorin Cîmpeanu, inițiatorul celor două proiecte de lege. Dintre propunerile formulate de către fiecare universitate membră, cele asumate în comun vor fi prezentate în numele Consorțiului Universitaria.”